Schimbări importante

Dragi prieteni,

Blogul ProLibro, la această adresă, încetează să mai fie actualizat.

Blogul s-a mutat la adresa WWW.PROLIBRO.EU. Nu este doar o schimbare de adresă. Am încercat să profitam de facilitățile oferite de noul wordpress 3 pentru a face un site mai social. Se știe ca in SUA Facebook a depasit anul trecut Google ca numar de vizite. Nu puteam ramane imobili relativ la aceasta tendință.  Dacă blogul ProLibro de până acum era o pagina pentru a fi citită și eventual pentru a participa, noul site Grupul ProLibro este în primul rând pentru a te înregistra și a participa și doar in al doilea rând pentru a fi citit de cineva din afara „comunității”. Cei obisnuiti cu retelele sociale nu vor avea probleme cu orientarea in noul site

Începem deci cu asta. Pentru a vă înregistra este foarte simplu. Faceți clic pe textul Înregistrare care se găsește în prima pagina sus în dreapta în caseta de autentificare.

Urmați pașii completand campurile si activand linkul trimis dupa aceea prin email. Nu uitati dupa ce completati, inainte sa apasati pe butonul de jos creaza contul, sa completati si Codul CAPTCHA cu ceea ce vedeti in imagine, este o masura antispam. Tot antispam este faptul ca dupa activare va trebui sa mai asteptati un email de confirmare de la administrator pana sa va conectati. Acest lucru este destul de neplacut si pentru noi insa in doar o saptamana am avut deja cateva atacuri de inregistrari automate. Avem mai multe optiuni dar si mai multe riscuri. Vom incerca in timp sa imbunatatim si simplificam procedura de inscriere.

Asta este tot!

Funcțiile site-ului

Inca de la inregistrare puteti alege sa creati un blog personal. Noul site desi deocamdata afiseaza pe prima pagina continutul blogului ProLibro, este de fapt o retea sociala in care fiecare isi poate crea propriile bloguri. Cum vedeti ca am creat noi ca exemplu un fotoblog. Evident ca este de preferat sa pastram tematica legata de documentare, biblioteci, etc. Dupa conectare puteti crea un blog din pagina de administrare My sites -> Create a new site.

Puteti crea grupuri de discutii si sa fiti membri ai altor grupuri. In pagina Grupuri, care are butonul de acces sus in antetul site-ului, aveti butonul Create a group. (Atentie! Nu am reusit sa traducem intreg site-ul si anumite lucruri vin in engleza)

Puteți să va faceti prieteni si sa le urmariti activitatea pe site sau sa le scrieti mesaje private. Pentru a vedea toti membrii site-ului se intra in pagina Membri, butonul din antetul site-ului, sau poate fi cautat un anumit membru cu caseta de cautare din antet.

Puteti scrie mesaje care sa apara pe pagina principala a site-ului, adica ce a fost blogul ProLibro. Pentru asta, în bara de sus, la Administrare blog, gasiti administrarea de mesaje si de comentarii.

In bara de administrare de sus de tot, unde este meniul Contul meu puteti sa personalizati si sa vedeti personalizarile.

Restul functiilor existente sau care vor exista va lasam sa le descoperiti. Daca ceva nu functioneaza, aveti la dispozitie emailul grupului pt a va sfatui cu noi, Claudia Serbanuta, administratorul principal, sau cu mine: grupulprolibro(acucodita)gmail.com

Insist in a spune ca succesul noului site depinde de cata lume se inregistreaza si mai putin de cata lume il citeste. Este un risc asumat. Contribuiti la acest succes in folosul tuturor. Daca ProLibro era un blog de la inceput elitist, in opozitie, tot timpul critic si preocupat de nou, noul site este deschis tuturor si polifonic.

Citim din ce în ce mai mult!

De multe ori se spune că se citeşte tot mai puţin în zilele noastre. Cei care spun asta se referă la lectură. Şi poate timpul lecturii, aşa cum o înţelegeam cândva: un loc confortabil, un roman fluviu în mână şi ore nesfârşite de delectare, a trecut. Suntem prea grăbiţi, timpul nostru s-a fragmentat, avem prea multe de făcut, avem nevoie de permanentă schimbare.
Vi s-a întâmplat să vedeţi un film din anii 70 si să vă exaspereze încetineala cu care se desfăşoară acţiunea? Atunci veţi înţelege.
Sensibilitatea noastră s-a schimbat. Mulţi autori clasici au devenit imposibil de citit în afara interesului istoric. În consecinţă, şi literatura s-a schimbat.

Cei care spun că se citeşte tot mai puţin fac o confuzie, sunt în eroare. În zilele noastre se citeşte tot mai mult. Se citeşte enorm! Cu rost şi fără rost, desigur. Dar dacă înţelegem prin citit, decodificarea de semne şi simboluri, atunci (cel puţin în mediul urban) nu putem supravieţui fără citit.

Am făcut un experiment de douăzeci de paşi pe stradă şi iată: Non-stop, Muzeul Judeţean de istorie 250 m, MM 48 TVS, str. Podul Viilor nr. 5, Amanet, Vineri, 30 iulie va avea loc vernisajul expozitiei…, 3 Cartierul Sasar – Gara, Orange, …
Nu vrea să fie glumă. Încercaţi să conştientizaţi înscrisurile pe lângă care treceţi, pe care le percepeţi, şi veti vedea cât suntem de bombardaţi de informaţii, în fiecare secundă a vieţii noastre. Ajunşi acasă citim facturile, pliantele publicitare (dacă nu le aruncăm direct la gunoi). Dacă stăm în casă, citim pe internet, în ziare, la televizor – subtitrări, benzi duble cu informaţii scrise, care curg în timp ce prezentatorii vorbesc (trei surse de bombardament informaţional) -, reclame, citim instrucţiuni de folosire, instrucţiuni de preparare, date de expirare, contoare, teme cu copiii, mesaje, agenda telefonică…
Când să mai faci lectură?

PS. Sunt aproape opt luni de când am renunţat la televizor.

La unele biblioteci

Un proiect la școală te învață multe…chiar și cum e „de așteptat” sa fie bibliotecarul.

Trist … și nu din vina copiilor.

Biblioteca Municipală BP Hasdeu şi denumirile din Chişinău

Prima dată când am văzut o hartă a Chişinăului m-a uimit felul în care se îmbinau numele străzilor şi bulevardelor capitalei Republicii Moldova, ca într-o veritabilă enciclopedie a culturii române. Când am remarcat cu voce tare acest lucru, mi s-a explicat că, după 1989, când s-a pus problema schimbării denumirilor de străzi, cea care s-a implicat activ în găsirea denumirilor potrivite a fost tocmai Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, care a ales numele de personalităţi şi a editat, pentru cunoaşterea lor, un ghid. O formă superbă şi eficientă de a-i reînvăţa pe locuitorii capitalei valorile naţionale: păşind la pas cu noile generaţii pe aleile: Creangă, Eminescu, Caragiale…

Am putut constata, la faţa locului, că Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu se bucură de un prestigiu deosebit, fapt explicabil, până la un punct, prin activitatea şi realizările ei remarcabile. Dar e mai mult decât atât. E multă dragoste în jurul acestei biblioteci tocmai pentru că este puternic ancorată în realitate şi se implică activ în viaţa comunităţii, identificându-i nevoile şi răspunzându-le. Rolul formativ al bibliotecii îşi găseşte, la Chişinău, expresii dintre cele mai înalte.

Transilvania- biblioteca din orașul Chișinău

transilvania(1) tu ești vinovată de moartea mea
cu cele optzeci mii de volume transpirate m-ai stalcit in 91(2)
ca pe-o broască râioasă
am sângerat transilvania
ți-am spus că nu am ce să citesc
și tu mi-ai împrumutat patru cărți
patru călăi transilvania
m-ai pulverizat sub 91
de atunci îmi cauti cadavrul expediat
tu te joci cu cadavrul meu transilvania
te urăsc te iubesc
te-am vizitat miercuri(3) ca sa te bat cu picioarele în burtă
nici măcar nu mi-ai deschis
îți spălai ciorapii creierii asta a fost scuza ta
asta a fost
m-am supărat tare transilvania și l-am chemat pe țepeș
țepeș a venit varză m-am făcut varză te-am făcut o varza
transilvania te-am bârfit transilvania
te-am tras în țeapă transilvania mi-e dor de tine transilvania

(1) Transilvania – biblioteca din orașul Chișinău
(2) 91 – număr de permis eliberat de către Biblioteca Transilvania
(3) Miercuri – prima miercuri a lunii – zi pentru curațenie

Alexandru Buruiana în Noua poezie basarabeana antologie de
Dumitru Crudu, Editura Institutului Cultural Român, București, 2009, p.103-104

Şi eu sunt bibliotecară – povestea mea în două sute de cuvinte

Acum, că s-a încheiat votul public pentru concursul Şi eu sunt bibliotecar(ă), îmi face plăcere să împărtăşesc cu voi, dragi prieteni prolibrişti, întâmplarea mea de bibliotecar la Colecţii speciale.

Trebuie să spun, de la bun început, că am considerat întotdeauna un mare noroc faptul că am avut parte de întâmplări şi întâlniri fericite lucrând în această secţie unde, de regulă, se pune accentul pe cercetare şi pe conservare/protejare în detrimentul muncii cu publicul, programul e mai scurt, iar utilizatorii puţini şi oarecum sever selectaţi, date fiind particularităţile colecţiilor. Unde, să zicem, o culme în materie de întâmplări fericite este să descifrezi, după îndelungă trudă şi migală, o însemnare manuscrisă, să identifici corect o ediţie rară şi altele de acelaşi fel. Biblioteca noastră nu deţine o colecţie remarcabilă, raportat la colecţii mai mari şi mai valoroase, dar, fiind bine axată pe patrimoniul local, pentru noi este deosebită. La fel, comunitatea ştiinţifică băimăreană nu este mare. Acestea fiind premisele, am încercat să transform dezavantajele în avantaje, să-i îi cunosc cât mai bine pe cititori, să le cunosc preocupările, să creez legături… Dar despre toate acestea, poate altădată. Şi acum, întâmplarea:

Cărţile cititorilor

Când, în 2007, i-am sugerat domnului inginer pensionar Ioan Suciu să publice datele despre localitatea natală (satul Cuţa, jud. Satu Mare), adunate de-a lungul a peste 10 ani de frecventare asiduă a secţiei Colecţii speciale, a râs ca de o idee năstruşnică, obiectând că nu se pricepe la cuvinte, că este numai un hobby, că vrea doar să lase descendenţilor săi informaţii despre rădăcini. La 6 noiembrie 2008, domnul Ioan Suciu îşi lansa, fiind prezenţi peste 100 de localnici, valoroasa monografie „Cuţa – poveste de sub Codru”.

Pentru aceasta, l-am pus în contact cu utilizatorii cu preocupări similare, i-am identificat peste 70 de monografii locale, pentru a vedea că nu e ceva imposibil de realizat şi a vedea modele convenabile, i-am sugerat să ia legătura cu administraţia locală, pentru finanţarea proiectului. Când a venit să-mi arate spre consultare primele pagini scrise, a fost o adevărată sărbătoare.

Comunităţii satului Cuţa i s-a restituit, astfel, o valoroasă pagină de istorie, domnul Ioan Suciu a legat o trainică prietenie cu prof. dr. Aurel Socolan, istoric, întâlnirile pe care şi le fixează la bibliotecă au intrat deja în tradiţia secţiei, iar viaţa domnului Ioan Suciu s-a îmbogăţit cu un eveniment de neuitat.

Scăpată din corsetul celor 200 de cuvinte, vreau să adaug că domnul Ioan Suciu a fost unul dintre primii cititori pe care i-am „moştenit” când am preluat Colecţiile speciale. Frecventa secţia de ani buni, tot căutând cu o migală incredibilă, urmărind trimiteri de trimiteri, date despre zona natală. Cunoştea colecţia foarte bine şi mi-a fost de mare ajutor, exigenţele lui în materie de informare m-au ajutat să mă perfecţionez.
Nu-i trecuse prin gând să publice rodul cercetărilor sale, nu realiza ce bază de date valoroasă şi irepetabilă deţine şi avea un prea mare respect pentru cercetători ca să se gândească la aşa ceva. Pentru el era vorba de un hobby pe care şi-l descoperise la pensie. Volumul de date pe care a reuşit să-l adune de la bibliotecile şi arhivele din Baia Mare şi Satu-Mare, până la Arhivele budapestane m-a impresionat. Mi-am dat seama că istoria locală ar pierde mult prin irosirea lor.
Monografia realizată a fost premiată la Cărţile anului Satu Mare ca fiind „Cea mai documentată monografie din N-V Transilvaniei”. Când mă uit la cartea aceasta am un sentiment de împlinire: e o carte bună şi, ştiu că, pe traseul naşterii ei, mi-am adus şi eu modesta contribuţie.

„Sunt prea tânăr să citesc” – semnal

Marcel Ţura, administratorul nostru de sistem – după cum se vede, cine lucrează în bibliotecă este iremediabil contaminat – ne semnalează un articol despre lectură şi tânăra generaţie: „Sunt prea tânăr să citesc. O să am timp de cărţi la pensie” – Cuvintele unei generaţii.

Chiar dacă nu aduce mari noutăţi, articolul punctează bine câteva aspecte şi prilejuieşte un plăcut taifas la temă. Parcurgerea comentariilor mi-a făcut bine. Unele dintre ele mi-au dat senzaţia de întâlnire cu prieteni vechi şi dragi.

Biblioteca de Poezie Itinerantă poposește în Vâlcea

Biblioteca de Poezie Itinerantă (The Itinerant Poetry Library) este adusă de Sara Wingate Gray (cu suportul IREX DC) în România, mai precis în Vâlcea. Așteptând cu interes relatările colegilor și cititorilor români care vor avea privilegiul întâlnirii cu aceasta bibliotecă unică, vroiam să spun câte ceva despre ce are special această bibliotecă. Nu e vorba doar faptul că bibiotecara își cară biblioteca cu spatele prin lume de ceva vreme, că e vorba de o biblioteca vie care crește mereu și care se dăruiește gratis celor care au curiozitatea să caute prin ea, ci mai ales de motivația acestui demers „nebunesc”:

Noi vedem bibliotecile, mai ales bibliotecile publice, ca fundații ale lumii civilizate. Credem ca nicăieri nu ni se mai oferă o așa echitate în accesarea și utilizarea informației, încredere și dialog între membrii comunităților, ai diferitelor culturi.

Atunci când intrăm într-o bibliotecă ne întâlnim unul cu altul: întâlnindu-ne unul cu altul aflăm mai mult despre noi. Prin aceste întâlniri începem să înțelegem cum reușesc să ne unească experiențele trăite în această lume care ne e comună tuturor. În mod fundamental, atunci când intrăm într-o bibliotecă ni se oferă posibilitatea să învățăm lucruri noi și astfel să creștem ca indivizi, ca cetățeni ai acestei lumi.

Începând din Mai 2006, având această misiune în minte, Bibliotecarul Poeziei Itinerante a călătorit în întreaga lume cu o bibliotecă publică (gratuită), instalând biblioteca și bibliotecarul și arhivând sunetele, poemele și poezia orașelor, oamenilor și țărilor întâlnite.

Până acum am oferit peste 1000 de ore de servicii de bibliotecă publică în 11 țări și 21 de orașe în întreaga lume, în peste 150 de locuri. (About http://www.tipl.info/)

Cei care vor să găzduiască această bibliotecă (în special în jud. Vâlcea) între 20 și 28 Iulie pot să trimită un email la librarian@tipl.info sau un mesaj pe Twitter la twitter.com/Librarian

Pentru o mai bună înțelegere a acestei biblioteci vă recomand: